Așezare și istoric

Comuna Mogoş este integrată cu raporturi de subordonare în ansamblul teritorial al judeţului Alba, fiind aşezată în sud-estul Munţilor Apuseni, în bazinul Văii Mogoşului care se varsă în râul Mureş în dreptul oraşului Teiuş, în lungul căreia se întinde o depresiune ce compartimentează Munţii Trascăului în două culmi paralele.

Din punct de vedere fizico-geografic zona Mogoşului este una interioară de culmi mai scunde, încadrată la est de Munţii Trascăului, la nord de Muntele Mare; limitele vestice sunt jalonate de vârfurile vulcanice ale Munţilor Metaliferi, iar spre sud-vest cumpăna de ape a Ampoiului este o limită vag conturată.

Zona acesta de culmi este străbătută la nord de Arieşul Mijlociu ( de la Bistra la Buru ), în sud de Ampoi (de la Feneş la Gura Ampoiţei). Între cele două văi mari sunt văi mai mici tributare Mureşului, Valea Mogoşului şi Valea Gălzii. Vale Mogoşului în cursul ei mijlociu întâlneşte Cheile Râmeţului schimbându-şi denumirea în Valea Mănăstirii iar în cursul ei inferior este cunoscută sub numele de Valea Streamţului.
Aspectul morfometric al Văii Mogoşului apare ca o arie depresionară faţă de culmile mintoase care-l limitează, dar totuşi trebuie considerat ca o arie depresionară intramontană înaltă datorită altitudinii medii ridicate (734 m). La această altitudine comuna se bucură de o aşezare frumoasă, pitorească. Localitatea este aşezată la 46° 16” latitudine nordică şi la 23° 20” longitudine estică, fiind încadrată între Munţii Trascăului la est şi Munţii Metaliferi la vest. Totuşi majoritatea comunei aparţine Munţilor Trascăului.

În cadrul judeţului Alba, comuna Mogoş se învecinează la nord cu oraşul Baia de Arieş şi comuna Ponor, la est cu Ponor şi Râmeţ, la sud-est cu Întregalde, la sud Cu Meteş şi Feneş şi la vest cu Bucium şi Lupşa. Valea Mogoşului care o traversează de la nord-vest spre sud-est îşi are izvorul aproape de hotarul cu comuna Lupşa de sub masivul Poieniţa iar cursul său iese din comună în cadrul satului Cojocani de unde trece apoi pe teritoriul comunei Râmeţ, având o viteză de curgere la circa 20 km/h, întâlnind în cursul său pitoreştile chei ale Râmeţului, unde razele soarelui pătrund cu greu, atingând firavele petale ale florii de colţ, frumuseţi care încântă ochiul excursionistului pornit prin aceste locuri .
În unele cazuri masivele muntoase închid Valea Mogoşului, transformând-o într-o vale îngustă. Din loc în loc versanţii împăduriţi cu păduri de fag şi răşinoase coboară până în unda apei creând un cadru natural de o frumuseţe aparte, specific acestor locuri. Când se apropie de Teiuş, valea devine largă, lărgindu-se din ce în ce mai mult până la vărsarea în Mureş, afectând în timpul viiturilor terenuri întinse de culturi agricole din această zonă.

Din oraşul Abrud pleacă spre oraşul Aiud drumul judeţean Abrud-Aiud, asfaltat doar până în Bucium Poieni iar de aici neasfaltat şi prost întreţinut având o lungime totală de 91 km, cu mari dificultăţi de circulaţie pe sectorul Mogoş – Geogel (sat aparţinător comunei Ponor ) din cauza distrugerii periodice a acestuia de către apele Văii Mogoşului. Putem afirma că acest drum leagă centrul Munţilor Apuseni cu Podişul Târnavelor, traversând de la vest la est regiunea locuită de mocani.

Suprafaţa comunei Mogoş este de circa 81 km²sau 8063 ha.
Răspândirea aşezărilor omeneşti din comună se încadrează în nota caracteristică a Munţilor Apuseni, fiind răsfirate pretutindeni pe feţele însorite ale versanţilor şi chiar pe părţile nordice ale acestora, în grupuri mici de către5-15 case care formează cătune sau crânguri sau grupuri mai mari de către 50-90 de case ce alcătuiesc satele comunei. Centrul comunei unde se află instituţiile şi unităţile comerciale este aşezat pe malul stâng al Văii Mogoşului, în bazinul superior al acestuia la o distanţă de 8 km de izvor. Unele din cele 21 de sate cât cuprinde comuna sunt aşezate în micile depresiuni de-a lungul văii (Mămăligani, Bârleşti, Valea Ghiogheşti, Valea Ţupilor, Negreşti, Bărbeşti, Bârleşti – cătun şi Onceşti ) ori aşezate în vârf de deal (Bârzogani, Buteşti, Bogdăneşti, Cristeşti, Boceşti, Tomeşti).

În ce priveşte distanţa la care se află unele sate faţă de centrul administrativ al comunei, satul Mogoş (fost Micleşti), unele sunt aşezate la distanţe de 10–16 km (Tomeşti, Bârleşti cătun, Onceşti şi Cojocani); la distanţe cuprinse între 6–10 km (Bârluţeşti, Coceşti, Bârzogani, Buteşti, Bărbeşti, Valea Barnei) sau la distanţe de 3–5 km (Valea Mlacii, Poienile Mogoşului, Mămăligani, Bogdăneşti ) iar cele mai apropiate sate fiind situate la distanţe de până la 2 km (Bârleşti, Cristeşti, Negreşti, Valea Ţupilor).

Aşa cum am mai arătat comuna Mogoş cuprinde 21 de sate conform împărţirii administrativ-teritoriale care sunt grupate pe trei centre condiţionate în special de prezenţa aici a unităţilor comerciale sau a şcolilor astfel:

  1. 1. De centrul Mogoş aparţin satele: Mogoş, Poienile Mogoş, Valea Ţupilor, Valea Mlacii, Bârleşti şi Cristeşti.
  2. 2. De centrul Mămăligani aparţin satele: Mămăligani, Valea Bârluţeşti, Valea Ghiogheşti şi Valea Coceşti. 3. De centrul Valea Barnei aparţin satele: Valea Barnei, Bogdăneşti, Bărbeşti, Boceşti, Bârleşti cătun, Bârzogani, Buteşti, Cojocani, Negreşti, Tomeşti şi Onceşti.

Faţă de cele mai importante oraşe, Mogoşul se află la o distanţă de 156 km faţă de municipiul Cluj-Napoca, 125 km faţă de municipiul Turda, 93 km faţa de municipiul Alba Iulia (reşedinţa judeţului), 67 km faţă de oraşul Brad (jud. Hunedoara), 64 km faţă de oraşul Aiud, 57 km faţa de oraşul Zlatna, 39 km faţă de oraşul Câmpeni, 27 faţă de oraşul Abrud.